Postări populare

miercuri, 30 decembrie 2015

"Obiecte ascuţite" de Gillian Flynn - Recenzie


Produs publicat in 2015 de Trei
Data aparitiei: Iulie 2015
Colectia Fiction Connection
Traducator: Bogdan Perdivara
Format: 130x200
Tip coperta: Brosata
Numar pagini: 328
ISBN: 978‑606‑719‑389‑3
     Dupa o scurta internare la un spital de psihiatrie, jurnalista de investigatii Camille Preaker se confrunta cu o sarcina dificila: trebuie sa se intoarca in oraselul unde a copilarit pentru a investiga moartea a doua fete. 
Camille n-a mai vorbit de mult cu mama ei nevrotica si ipohondra si cu sora vitrega, pe care aproape ca nici n-o cunoaste: o pubera atragatoare, cu o putere ciudata asupra localnicilor. 
Instalata in fosta ei camera din vechea casa a familiei, Camille isi da seama ca se identifica prea mult cu victimele. Bantuita de propriii demoni, trebuie sa dezlege puzzle-ul psihologic al trecutului, daca vrea sa afle adevarul si sa supravietuiasca reintoarcerii acasa. 
                                                                                          -

     Deci, la început avem o jurnalistă de vârstă medie, Camille Preaker,  cu o sănătate mintală precară, sleită de şeful ei să meargă în oraşul natal şi să-i scrie un articol despre moartea misterioasă a două fetiţe din acel oraş.
     Nimic de comentat până aici, a fost un început chiar promiţător, dar de aici în colo nu se întâmplă NIMIC până la ultimele 20 de pagini. Ok,  înţeleg, suspans,mister, dar tot aşteptăm să iasă ceva la iveală, orice! 
     Nu mai zic că personajul principal, Camille, este o ratată. Tot încercam s-o înţeleg, dar n-am putut. Era mereu depresivă pentru că viaţa ei e atât de nasoala, dar uneori îţi venea să strigi la ea:  "Pentru că iei mereu decizii proaste!", serios acum! Un exemplu ar fi când l-a înşelat pe Richard, ar fi putut fi fericita cu el, poate să se căsătorească şi să ducă o viaţă normală şi armonioasa, dar nu...
     Înţeleg că este marcată de moartea surorii ei şi de comportamentul anormal ai mamei sale, dar asta nu-i scuză alegerile. 
     Trecând peste, cartea ne prezintă exact latura aia a vieţii la care ai vrea să inchizi ochii şi să te faci că nu există. Ne introduce într-un orăşel trist, populat de persoane fără o gândire proprie ( toate femeile de acolo sunt nişte ţaţe bine fardate şi bărbaţii sunt mai mult de decor).
     În concluzie, chiar am încercat să găsesc ceva interesant la cartea asta,dar n-a fost să fie. Am citit-o până la sfârşit doar ca să vă zic părerea mea sinceră. Curios, că pe net am găsit numai recenzii favorabile despre ea. Nu v-o recomand. Nota 2/5.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu